Aparatul de stropit tractabil cu tambur furtun HONDA CPH 140

DOMENIUL DE APLICATIE PENTRU MOTOPOMPE HONDA

Mecanizarea lucrarilor de irigatii

Necesitatea irigarii culturilor legumicole

- radacinile celor mai multe plante legumicole sint repartizate in stratul arabil pina la adincimea de 30-50cm. Cind se usuca acest strat de sol, usuca si masa radacinilor, ceea ce compromite cultura.

- in compozitia legumelor,apa intra in proportie de 80-95 % din greutatea lor, iar pentru formarea partilor comestibile, plantele evapora cantitati mari de apa.

- rezerva de apa din sol ceruta de plantele legumicole depinde de planta cultivata: mare pentru varza, conopida, castraveti, ceapa, medie pentru tomate, vinete, ardei, iar alte plante se dezvolta si la rezerve mai mici de apa.

Din cercetari a rezultat ca apa accesibila plantelor, acumulata in stratul superior al solului, de circa 400 mc apa, poate satisface nevoia plantelor legumicole timp de 6- 10 zile.

Satisfacerea cerintelor de apa se face prin norme de udare de 300-400 mc/ha (norma de udare este cantitatea de apa, exprimata in mc la hecta, ce se da solului la o  udare). Aceasta norma de udare se incadreaza in norma de irigare, care reprezinta suma normelor de udare pusa la dispozitia plantelor in decursul perioadei de vegetatie.

- La varza de toamna, norma de irigare este 3000–3500 mc/ha, in functie de conditiile de sol, repartizata in 7-8 norme de udare, aplicate la intervale de 6-10 zile;

- La radacinoase,norma de irigare este de 2500–3000mc/ha, repartizata la 7-9 norme de udare.

- La castraveti se aplica o norma de irigare de 1800-2100 mc/ha repartizata in 6-7 udari cu o norma de udare de 300 mc/ha.

Timpul dintre doua udari succesive reprezinta intervalul de udare, care variaza intre 6-10zile.

Cerinte la care trebuie sa raspunda sistemele de irigare a culturilor:

 - udarea solului pe adincimea pina la care patrund radacinile plantelor;

- uniformitatea irigarii, adica distribuirea aceleasi cantitati de apa pe intreaga suprafata irigata, in special la irigarea prin aspersiune;

- mentinerea stucturii solului;

- sa nu se produca pierderi de apa prin revarsare;

- la irigarea pe brazde, scurgerea sa fie uniforma, pentru a se asigura o uscare uniforma a solului, in vederea executarii mecanizate a lucrarilor de intretinere a culturii.

 Tehnologii de mecanizare a irigarii culturilor legumicole

 In cultura legumelor, irigarea plantelor se face pe toata suprafata sau localizata.

Alegerea tehnologiei de irigare a culturilor legumicole depinde de tehnologia de cultrura  a plantelor: pe teren modelat  sau nemodelat,daca cultura se praseste sau nu, si de posibilitatea de aprovizionare cu apa. In prezent, se tinde catre  o irigare mixta; prin aspersiune, pentru a stimula germinatia si         pe rigole sau prin picurare pentru a ajuta la dezvoltarea plantelor si care se continua pe toata perioada de vegetatie.

Irigarea pe toata suprafata solului, folosita in culturi neprasitoare sau pe teren nemodelat sau modelat  se face cu ajutorul aspersoarelor instalate pe aripi de ploaie care pot fi mutate dupa nevoie.

Se pot folosi aripi de ploaie cu conducte cu diametre de  75mm, 90mm, 100mm pe care se monteaza aspersoare de diferite dimensiuni si caracteristici.

Acest sistem de irigare prezinta urmatoarele avantaje:

-       nu necesita modelarea terenului  sau deschiderea de rigole;

-       nu necesita nivelarea de intretinere a solului.

Ca dezavantaje:

-       creeaza un mediu favorabil pentru boli si daunatori,

-       produce tasarea  solului,

      -       este conditionat de viteza vintului.

Irigarea localizata 

Irigarea prin brazde

 Aceasta metoda de udare a culturilor legumicole, folosind conducte mobile pentru conducerea apei pina la brazdele de udare sau rigole, prezinta urmatoarele avantaje:

-plantele nu vin in contact direct cu apa, fapt care contribuie la prevenirea atacului de boli si daunatori;

-pentru distribuirea apei la plante, nu sint necesare instalatii si echipamenta speciale;

-deschiderea brazdarelor de udare sau a rigolelor cit si mentinerea lor in buna stare se poate face mecanizat, inainte si pe durata existentei culturii;

-nu este conditionata de viteza vintului;

-la irigarea prin brazde, apa ajunge la dispozitia sistemului radicular al plantelor prin infiltrare laterala, situatie in care, in timpul udarii solului ramine mai uscat la suprafata.

Ca dezavantaj, este faptul ca este necesar ca terenul sa fie amenajat printr-o nivelare de intretinere si de a se realiza panta care sa asigure scurgerea apei fara a produce eroziunea solului.

 

Irigarea prin picurare

 Irigarea prin picurare consta in realizarea unei linii de picurare cu picuratoare incorporate in tuburi de diferite dimensiuni.

Liniile de picurare realizeaza o udare uniforma a zonei active de hranire a plantei fara a distruge structura solului si fara a raci solul.

Avantajele irigarii prin picurare:

-economie de energie si apa cu pina la 70%;

-administrare a ingrasamintelor in timpul irigarii;

-pastrarea texturii si structurii solului;

-nu raceste solul;

-restringe dezvoltarea buruienilor;

-limiteaza transmiterea bolilor;

-nu necesita forta de munca specializata pentru exploatare;

-portiunile uscate dintre rindurile de plante usureaza lucrarile tehnologice.

Pentru dimensionarea instalatiilor de irigat se iau in calcul urmatoarele date:

-dimensiunile exacte ale suprafetei de irigat cu localizarea corecta a obstacolelor (copaci, tufe, cladiri existente sau planificate);

-locul exact al sursei de apa si distanta de la sursa de apa pina la latura suprafetei de teren;

-relatiile de relief, directia si marimea inclinarii;

-caracterul suprafetei; aratura, gradina, solar sau sera, parc sau pajiste, cultura actuala sau viitoare;

-felul sursei de apa: put, lac, riu, inaltimea de aspiratie;

-natura solului (usor, mediu, greu);

-textura solului: nisipoasa, luto-nisipoasa, nisipo-lutoasa, lutoasa, luto-argiloasa, argiloasa.

In functie de cultura si necesarul de apa al acesteia se alege metoda de irigatie si in ultima instanta pompa necesara.

Alegerea pompei pentru irigat

Pompa se alege tinind seama de necesarul de apa al plantelor ce se iriga, metoda de irigare, constructia instalatiilor de irigat (parametri si dimensiuni ), topografia terenului .

Se urmareste ca pompa sa asigure cantitatea de apa necesara plantelor in parametri functionali ai acesteia (debit, presiune). Este bine a se folosi cit mai mult posibil din debitul pompei asa incit irigarea sa fie  eficienta.

In continuare se prezinta citeva exemple:

 

1) Aripa de ploaie cu aspersoare ASJ-1M (P=2.5-3.5 bar; Q=1,45-1,75 mc)

Diametrul conductei –100mm

Diametrul duzei aspersorului – 5mm

Distanta dintre aspersoare  - 18 m

Diametru de stropire            - 32 m

Presiunea de lucru     -5 atm –motopompa WH 20 (5 atm. ;30mc/ora)

Lungimea  aripii de ploaie – 252 m

Numarul de aspersoare  -14 bucati

Debitul solicitat pompei  - 28,657 mc/ora

Debitul maxim la aspersor –2059 l/ora

Debitul minim  la aspersor –2041 l/ora

Debitul mediu la aspersor – 2059 l/ora

2)  Aripa de ploaie cu aspersoare ASJ-1M (P=2,5-3,5 atm ; Q=1,45-1,75 mc)

Diametrul conductei –100 mm

Diametrul duzei aspersorului –5mm

Distanta dintre aspersoare –12 m

Diametrul de stropire          - 31 m

Presiunea de lucru – 3,1 atm-motopompa WB 20 (3,1 atm;36 mc/ora)

Lungimea aripii de ploaie –276 m

Numarul de aspersoare  -23 bucati

Debitul solicitat pompei – 36,63 mc

Debitul minim la aspersor –1581 l /ora

Debitul maxim la aspersor –1621 l /ora

Debitul mediu la aspersor –1592 l /ora

3)Aripa de ploaie cu aspersoare ASJ–1M(P=2,5–3,5 atm ;Q=1,45-1,75mc)

Diametrul conductei-100mm

Diametrul duzei aspersorului –7mm

Distanta dintre aspersoare –18 m

Presiunea de lucru – 2,7 atm-motopompa WB 30(P=2,7atm;Q= 66mc/ora)

Lungimea aripii de ploaie –252 m

Numarul de aspersoare –14 bucati

Debitul solicitat pompei – 40,634 mc/ora

Debitul minim la aspersor – 2876,7 l/ora

Debitul maxim la aspersor –2966,22l/ora

Debitul mediu la aspersor –2902 ,47 l/ora

    4)Linie de aspersie cu aspersoare pentru aspersie fina

Diametrul conductei –63mm

Diametrul duzelor aspersorului – 2.5x1.8 mm

    Distanta dintre aspersoare –10m

    Diametrul de stropire          - 24 m

    Presiunea de lucru – 5 atm –motopompa WH 20 (P=5 atm.,Q=30 mc/ora)

    Lungimea liniei    -  200 m

    Debitul solicitat pompei –22,039mc /ora

    Debitul minim la aspersor –1079.06l/ora

    Debitul maxim la aspersor –1160.72l/ora

    Debitul mediu la aspersor –1101,67 l/ora

Linie de picurare

Tipul picuratorului  - Paz 25/ 1,7

Distanta dintre picuratoare –0,3 m

Presiunea de lucru –1,5 atm.

Variatie de debit – nu mai mult de 10%

Lungimea liniei –87 m

Numarul de picuratoarelor –292 buc

Debitul liniei – 582 l/ora

Debitul minim al picuratorului – 1,93 l/ora

Debitul maxim ai picuratorului –2,14l/ora

Debitul mediu al picuratorului – 1,99l/ora 

Motopompe disponibile in magazinul nostru:

Motopompa HONDA WB 20 XT DRX, 2", 36 mc/ora
Motopompa HONDA WB 30 XT DRX, 3", 66 mc/ora
Motopompa HONDA WX 10 K1 ET, 1", 8.5 mc/ora
Motopompa HONDA WH 20 XK1 DX1, 2", 30 mc/ora
Motopompa HONDA WT 20 XK3 DE, 2" , 42 mc/ora
Motopompa HONDA WT 30 XK3 DE, 3", 72 mc/ora
Motopompa HONDA WT 40 XK2 DE, 4", 100 mc/ora

FUNCTIUNILE SI PARAMETRII ACCESORIILOR MOTOCULTOARELOR. Partea II

    12. SEMANATOAREA

Este un aparat care executa lucrarea de distributie a semintelor de legume si plante prasitoare si incorporarea in sol a acestora .

Se ataseaza la oricare motosapa sau motocultor HONDA .

Constructiv este compusa din :

-          cadru de tractare

-          roata de antrenare a aparatului de distributie a semintelor

-          aparat de incorporare a semintelor in sol

Aparatul de distributie a semintelor este dotat cu sase discuri de plastic cu alveole si orificii pentru o mare diversitate de seminte cu denumirile inscriptionate pe discuri.

Adincimea de semanat 1-5 cm.

Se poate semna pe unul sau mai multe rinduri daca semanatorile se dispun pe o bara in numar mai mare de semanatori.

Exemplu: Semanatoare HONDA SZE-FC-01, 6 discuri, marcator

     13 . COASA

Este un echipament care se monteaza la partea din spate a motocultoarelor F560 si F 810,la acestea fiind posibila intoarcerea ghidonului cu 180 grade

In acest fel utilajul lucreaza ca motocoasa folosind numai viteza 1 inainte si inapoi .

Antrenarea mecanismului de taiere se realizeaza de la priza de putere a motocultoarelor .

Coasa se foloseste la recoltarea furajelor pentru animale : trifoi, lucerna , iarba inalta , vegetatie diversa dar nelemnificata.

Latimi de lucru :   -   la F 560 – 97 cm

-          la F 810  -117cm

-           

      14. LAMA DE ZAPADA

Este un echipament se monteaza in partea din fata a motocultoarelor HONDA modeleleF360 , F560, F 810 .

Se foloseste la curatarea zapezii afinate , proaspete ,de pe alei ,trotuare, platforme sau curti.

Se regleaza in plan orizontal stinga – dreapta ,30-40grade .

Dimensiunile lamelor sunt:

-          lungime  85 cm pentru motocultorul F360

-          lungime 100 cm pentru motocultorul F560

                                     -     inaltime    50 cm

Exemplu: Lama buldozer / zapada cu suport de prindere, Latime 1000 mm

      15 .FREZA DE ZAPADA

Este un echipament care se monteaza numai la motocultoarele model F360 si F560, care sunt dotate cu priza de putere laterala .

Ca si in cazul coaselor , se monteaza in partea din spate a motocultoarelor ,se intoarce ghidonul la 180 de grade si se lucreaza in viteza 1 Rapid.

Se utilizeaza la curatarea zapezii proaspete prin aruncare inlateral sau chiar in fata cu ajutorul mecanismului specializat de transport si aruncare.

Latimea de lucru  - 70cm

Inaltimea gurii de colectare – 40cm

Exemplu: Freza pentru zapada cu mecanism antrenare HONDA AL-047-001, latimea 700 mm

      16. TOCATORUL DE CRENGI

Este un echipament care se ataseaza numai la motocultorul F 560 la partea din spate si antrenat de la priza de putere a motocultorului .

Lucreaza stationar .

Se foloseste la tocarea marunta a crengilor si ramurilor rezultate de la curatarea pomilor din livezi si a vitei de vie din podgorii .

Grosimea maxima a crengilor = 3cm

Greutatea utilajului                  = 48 kg

Lungime                                  = 70 cm

Latime                                     = 65 cm

Inaltime                                   = 131cm

Organul de lucru  consta intr-un cutit special montat inclinat pe un ax si care poate executa taierea pe 2 laturi ale magaziei de lucru unde sunt montate doua contracutite cu profile speciale .Materialul tocat cade pe sol.

      

       17. ECHIPAMENTUL DE MATURAT

Se monteaza la motocultoarele F560 si F 810 , la partea din spate si se antreneaza de la priza de putere a acestora .

Latimea de lucru –100 cm

Diametrul periilor – 30cm

Se foloseste la curatarea aleilor ,trotuarelor ,platformelor ,etc.,de resturi vegetale  , praf ,zapada ,etc.

Periile pot fi din neylon sau metal pe 12 sau 16 rinduri .

       18. PLANETARELE

Sunt accesorii care se monteaza la axele transmisiilor finale ale motosapelor si motocultoarelor HONDA .

La aceste piese se ataseaza rotile metalice si cele de cauciuc.

Planetarele sunt diferite atit ca forma cit si dimensional ,fiecare utilaj avind modelul lui de planetare .

La motosapa FG315 planetarele sunt cu flansa si tija rotunda iar la motocultoarele F501 , F 560  , F810 planetarele au tija hexagonala la exterior si interior .Pentru F560 si F 810 se ofera planetare cu butuci culisanti  care  permit reglarea ecartamentului .

       18 . ROTILE

Rotile ,de metal sau cauciuc , pot echipa dupa nevoi atit motosapele cit si motocultoarele HONDA .

Dimensiunile sunt date mai jos;

-roti metalice Ø275mm – pentru FG 315, F501

-roti metalice Ø400mm – pentru F560si F 810

-roti de cauciuc 4.00-8 – pentru F501 si F560

-roti de cauciuc 400-12 – pentru F 810

Toate rotile au profil agricol.

       19. REMORCILE

Se folosesc ca mijloace de transport tehnologic in interiorul microfermelor ,pentru transportul materialelor tehnologice si a produselor recoltate .

NU TRANSPORTA PERSOANE, CU EXCEPTIA CONDUCATORULUI DE ATELAJ.

Remorcile sunt echipate cu roti de cauciuc si mecanism de frinare .Nu se recomanda a se folosi in transportul pe drumurile publice ci numai pe drumuri tehnologice.

Capacitatile remorcilor(sarcina neta):

-300 kg pentru F501 si F560

-500 Kg pentru F 560 si F810

-700 kg pentru F 810

Exemplu: Remorca motocultor HONDA 700 SAN, sarcina utila maxima 500 kg

       20.POMPA PENTRU IRIGAT

Este o pompa cu lagar (fara motor ) care se monteaza pe un suport pe motocultor si se antreneaza de la priza de putere a acestuia prin intermediul unei curele trapezoidale .

Caracteristicile de baza ale motopompei :

-pompa autoamorsanta

-turatia de antrenare necesara pentru debitul de 600 l/min (36 mc / ora ), 3.2 atm   - 3600 rot/min.

-diametrul de aspiratie si refulare = 50mm.

Se poate monta si pe motocultorul F501 ca si pe motosapa FG 315,in aceste situatii este necesara construirea de suporti speciali pentru a fi antrenata de la arborele motorului .

Aceasta pompa se poade folosi atit la irigatii pe brazda cit si prin picurare sau aspersie deoarece se pot modifica cu usurinta, prin schimbarea turatiei,debitul si presiunea .

Puterea necesara pentru caracteristicile de mai sus este de 2.2 kw ( 3.5 cp )

EXPLOATAREA SI INTRETINEREA COSITORILOR DE FURAJE PENTRU PAJISTI. Partea II

Reglajele masinilor de cosit furaje au rolul de a realiza ad litteram conditiile tehnice impuse pentru o buna functionare a masinilor incit sa permita respectarea cerintelor agrotehnice impuse lucrarii de cosire a plantelor.

Principalele reglaje ale cositorilor de furaje constau in:

1.     Reglajul asezarii in acelasi plan a lamelor contracutit de pe degete prin indoirea degetelor folosind o pirghie sau prin ciocanire.

-       Verificarea se face la placile contracutit si la virful degetelor folosind o sirma subtire sau o sfoara bine intinsa pe toata latimea.

2.     Reglarea jocului lateral al cutitului prin deplasarea placilor de ghidare in orificiile alungite.Jocul maxim admis este de max 1mm.

3.     Reglarea jocului vertical intre lamele cutitului si lamele contracutitului conform cu urmatoarele prescriptii:

-       Cind se foloseste cutitul cu lame cu taisul neted  trebuie ca lama taietoare sa se reazeme in partea sa anterioara (la virf) pe lama contracutitului (de pe deget) , iar in partea posterioara , pe placa de ghidare.

-       Jocul admis in partea posterioara intre lama taietoare si lama contracutit este de 0,3-1mm.

-       Cind se foloseste cutitul cu lama cu taisul zimtat trebuie ca lamele taietoare sa nu se sprijine pe lama contracutit (de pe degete).

-       Jocul recomandat in acest caz intre lama taietoare si lama contracutit este variabil si nu trebuie sa depaseasca 0,5 mm in partea anterioara (la virful lamei cutitului )respectiv 1,0 mm la partea posterioara.

-       Aceste jocuri se obtin prin reglarea ghidajelor cutitului,prin reglarea placilor de presiune (cu suruburi de reglaj, prin indoire sau prin adaugare sau scoatere de adaosuri de reglaj intre ghidajele cutitului si placile de presiune.

Reglajul apasarii prevazute intre lamele taietoare ale celor doua cutite de la aparatele cu dublu cutit prin tensionarea corespunzatoare a placilor de ghidarea superioare (la aparatele cu placi de ghidare)respectiv a arcurilorlamelare de la bratele oscilante superioare (la aparatele cu brate oscilante)

1.     Reglajul pozitiei cursei cutitelor cu respectarea instructiunilor de montaj a elementelor active ale aparatelor de taiere in conformitate cu indicatiile cuprinse in notitele tehnice ale masinii respective;

In lipsa notitelor tehnice reglajul se va face tinind cont de urmatoarele indicatii:

-       la aparatul de taiere cu degete cu taiere mijlocie , trebuie ca la punctele extreme ale cursei cutitului (la capetele cursei),axa de la fiecare a doua lama taietoare sa se suprapuna pe axa fiecarui al treilea deget;

-       la aparatul de taiere fara degete trebuie ca la punctele extreme ale cursei cutitului (la capetele cursei) axele lamelor taietoare sa se suprapuna pe axele lamelor contra taietoare(montate pe bara in locul degetelor)

-       la aparatul de taiere cu doua cutite cu placi de apasare si ghidare la care cursa cutitelor este S=76,2 mm trebuie ca punctele extreme ale cursei cutitelor (la capetele curselor) axele lamelor taietoare ale cutitului superior sa se suprapuna pe axele lamelor taietoare ale cutitului inferior.

-       la aparatul de taiere cu doua cutite cu placi de apasare si ghidare la care cursa cutitelor este mai mare de 76,2 mm trebuie ca la punctele extreme ale cursei cutitelor lamele taietoare ale cutitului superior sa depaseasca in mod egal in ambele parti axele lamelor taietoare de la cutitul inferior;

2. Reglajul inaltimii de taiere se face prin ridicarea si coborirea patinelor.

Unghiul format dintre masa de taiere si sol in conditii normale de lucru are 2-3 grade. Cind plantele sint culcate acest unghi se poate mari pina la 4-6 grade.

3.     Reglarea ecartamentului rotilor sursei energetice in functie de latimea de lucru a cositorii si de latimea de lucru a ingustatoarelor de brazda astfel ca in lucru rotile sa nu calce pe plantele cosite sau pe cele din lan.

4.     Reglarea intinderii curelelelor de transmisie.Intinderea acestei curele se va fa face in conformitatea cu indicatiile notitelor tehnice.O intindere necorespunzatoare conduce la uzura prematura a curelei si implicit la costuri suplimentare importante necesare achizitionarii si inlocuirii acesteia.

Verificarea functionarii in gol a organelor active ale cositorilor

Inainte de inceperea lucrului se efectueaza proba de functionare in gol a masinilor prin cuplarea prizei de putere a sursei energetice.Se verifica atent daca organele in miscare functioneaza silentios fara blocari, frecari,etc.

Dupa 3-5 minute de functionare in gol se opreste motorul si se verifica:

-       aparitia incalzirilor in zonele de frecare ale cutitelor;

-       incalzirea elementelor transmisiei.

-       Incalzirile excesive in zonele de frecare ale cutitelor indica reglari necorespunzatoare a jocurilor intrre partile componente.

1.     Inlaturarea lor se face prin respectarea indicatiilor prescrise in paragraful referitor la reglaje.

2.     Dupa remedierea tuturor deficientelor semnalate se poate incepe lucrul.

Reguli de exploatare a cositorilor

1.     Alegerea modului de deplasare a agregatului se face in functie de marimea suprafetei de recoltat ,de locul de amplasare a cositorilor pe sursa energetica, de topografia terenului.

2.     Inainte de incepere a lucrului este necesar sa se faca o recunoastere a terenului , marcindu-se locurile si obstacolele (cioate , pietre, gropi,etc.)care ar putea provoca accidente si deteriorarea cositorii.

-       Suprafetele de recoltat mari se impart in parcele de forma dreptunghiulara care au o lungime de 6-8 ori mai mare decit latimea.Cind terenul este situat pe panta se recomanda lucrul pe curba de nivel.

-       Daca cositoarea este amplasata frontal pe sursa energetica deplasarea in lucru se poate face dupa una din urmatoarele metode:

-       In suveica circulara cu intoarcere la 90 de grade ,cu mersul inapoi al agregatului.

-       Vitezele de lucru se aleg in functie de:panta terenului;productia de masa verde pe ha;starea lanului;tipul de cositoare folosita.

3. Vitezele de lucru se aleg in functie de:

-       panta terenului;

-       productia de masa verde pe hectar;

-       starea lanului;

-       tipul de cositoare folosita.

Pe pante peste 16 grade , viteza de lucru este limitata la maxim 5 km /ora.

Cositorile echipate cu aparate de taiere cu degete au viteze optime de 5-7 km/ora.

Cele echipate cu aparate cu dublu cutit sau rotative au viteze optime de 7-9 km/h,putind atinge 10-12 km/h.

Vitezele de lucru la motocositoarele cu o axa si la tractoarele monoax, care se conduc prin ghidon,este limitata biologic la 4,2 km/h.

Pentru productii mari,lanuri culcate sau imburuienate vitezele de lucru sint mai mici decit in cazul unor productii si lanuri obisnuite.

4. In timpul lucrului se urmareste ca:

-       taierea plantelor sa se faca la inaltimea dorita;

-       sa nu ramina plante netaiate;

-       masina sa lucreze fara infundari;

-       plantele taiate si lasate in brazde pe miriste sa nu fie calcate de rotile agregatului;

Lanurile foarte culcate se vor recolta intr-un singur sens, si anume in sensul invers in care sint culcate plantele.

Dupa 2-3 ore de functionare se opreste agregatul si se va:

-       Elimina pamintul si resturile vegetale de pe aparatul de taiere;

-       Verifica jocurile in mecanismele de actionare a cutitelor;

-       Verifica gradul de uzura a cutitelor;

-       Verifica fixarea degetelor , a talpilor, a lamelor taietoare;

-       Verifica prin palpare incalzirea elementelor transmisiei (reductoare , transmisii cu roti dintate,transmisii cu curele si lanturi, lagare.)

-       Dupa fiecare zi de lucru sau inainte de inceperea lucrului urmatoarele se greseaza:lagarele, articulatiile, prevazute cu gresoare.

-       Dupa fiecare trei zile de functionare se verifica intinderea curelelor si a lanturilor, se verifica nivelul si se completeaza la nivel lubrefiantii in carcasele transmisiilor cu roti dintate,se elimina eventualele scurgeri de lubrefianti datorate neetansarii corespunzatoare a peretilor carcaselor si capacelor.

-       Inlocuirea cutitelor se face cind grosimea taisului lamelor taietoare a ajuns la 80 microni.

-       Folosirea in continuare a cutitelor uzate conduce la: cresterea rezistentei si inaltimii de taiere a plantelor; majorarea consumului specific de carburanti si intensificarea procesului de uzura a pieselor componente in miscare

-       Durata de folosinta a cutitelor intre doua ascutiri consecutive variaza in functie de: sortimentul de plante furajere care se recolteaza; de epoca de recoltare  si de conditiile de lucru.

-       La recoltarea in epoca optima a culturilor de lucerna si trifoi rosu si cind terenul este bine nivelat si lipsit de musuroaie sau alte obstacole , ascutirea cutitelor la aparatele cu degete ,aparatele fara degete si cele cu dublu cutit este suficient sa se faca odata pe zi.(inainte de inceperea lucrului sau dupa incheierea lui)

-       La recoltarea in epoca optima a finetelor naturale si cind terenul este bine nivelat si curatit de musuroaie si de alte obstacole ,ascutirea cutitelor se face de doua ori pe zi.

-       In cazul recoltarii ierburilor imbatrinite de pe finete naturale ca si la cosirea otavei, ascutirea cutitelor se face de trei ori pe zi.

-       Pentru o mai buna organizare a lucrului este bine ca fiecare cositoare sa aiba inca doua seturi de cutite de rezerva.Toate cutitele se ascut la sediul fermei inainte de inceperea lucrului sau dupa terminarea lui cu respectarea prescriptiilor de ascutire prezentate in subcapitolul

Pregatirea pt. Lucru.

Inainte de ascutire se verifica

-       starea lamelor taietoare ,

-       se inlocuiesc lamele fisurate ,

-       rupte sau stirbite ,

-       se string niturile slabite.

Dupa ascutire se face

-       alinierea lamelor de cutit (asezarea lamelor in acelasi plan)prin fixarea cutitelor in menghina si indreptarea lamelor deformate.

Inainte de inceperea lucrului cu noul cutit se pune

-       putin ulei mineral pe cutit in zona de frecare cu placile de apasare , cele de ghidaj sau cu bratele de apasare.

Perioada scursa intre doua ascutiri succesive ale cutitelor de la cositorile rotative este

-       de 3-5 ori decit la celelalte cositori.

Foarte important este ca la ascutirea sau inlocuirea cutitelor de la cositoarele rotative sa se foloseasca cutite cu greutati apropiate , cu acelasi grad de uzura.

Aceasta deoarece turatia rotoarelor este foarte mare si o mica diferenta de greutate produce perturbarea in functionare a acestora prin dezechilibrarea care apare ca urmare a diferentei dintre fortele centrifuge rezultate intre cutitele de greutati diferite.

La exploatarea cositorilor se vor respecta cu strictete regulile de protectie a muncii stipulate in notitele tehnice si normativele in vigoare.

 Vezi oferta noastra la motocositori

Motocositoare (masina de taiat iarba) HONDA BDR 595 Adela, 56 cm

Motocositoare (masina de taiat iarba) SOLO 526-50, 60 cm

Motocositoare (masina de taiat iarba) BCS 615 MAX, 100cm

Motocositoare (masina de taiat iarba) BCS 615L MAX, 115cm

Motocositoare (masina de taiat iarba) BCS 615SL MAX, 115cm

Motocositoare (masina de taiat iarba) BCS 620 MAX

 Va urma.